Autor |
Mesaj |
|
EcuaÅ£ia dreptei de pantÄ? m care trece prin punctul A(xA,yA)este:
y-yA=m(x-xA) , m apartine multimii numerelor reale.
Panta unei drepte AB, unde A(xA,yA) ,B(xB,yB) se aflÄ? dupÄ? formula:
mAB=(yA-yB)/(xA-xB).
Sunt adevaratele afirmatiile de mai sus?
Multumesc!
PS.: Vroiam sa fie postat in acealsi subiect cu "Intrebarile mele" ...poate data viitoare imi iese - ca acuma stiu cum se face :D .
PS2: Sa se detrmine panta dreptei AC, unde A(1,5) si C(5,1).
R.:
m=(5-1)/(1-5)=-1
SAU?
m=(1-5)/(5-1)=-1
Da acelasi rezultat dar e doar o simpla coincidenta sau sunt bune ambele variante? Eu ma gandesc ca sunt bune ambele variante in ideea ca mAC=mCA - parerea mea :D Asa e ?
PS3: SÄ? se determine panta dreptei de ecuaÅ£ie -x+y-3=0.
R.: stiu ca tre sa scriem pe y in functie de x si ne da y=x+3 si panat dreptei este coeficientul lui x care este 1 ..dar de ce e asa ? se bazeaza pe ceva formula, def ...???
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
[Citat] EcuaÅ£ia dreptei de pantÄ? m care trece prin punctul A(xA,yA)este:
y-yA=m(x-xA) , m apartine multimii numerelor reale.
Panta unei drepte AB, unde A(xA,yA) ,B(xB,yB) se aflÄ? dupÄ? formula:
mAB=(yA-yB)/(xA-xB).
Sunt adevaratele afirmatiile de mai sus? |
Da!
[Citat] PS2: Sa se detrmine panta dreptei AC, unde A(1,5) si C(5,1).
R.:
m=(5-1)/(1-5)=-1
SAU?
m=(1-5)/(5-1)=-1
Da acelasi rezultat dar e doar o simpla coincidenta sau sunt bune ambele variante? Eu ma gandesc ca sunt bune ambele variante in ideea ca mAC=mCA - parerea mea :D Asa e ?
|
Ambele variante sunt bune. Argumentul mAC=mCA este corect.
[Citat]
PS3: SÄ? se determine panta dreptei de ecuaÅ£ie -x+y-3=0.
R.: stiu ca tre sa scriem pe y in functie de x si ne da y=x+3 si panat dreptei este coeficientul lui x care este 1 ..dar de ce e asa ? se bazeaza pe ceva formula, def ...??? |
Faptul de retinut este ca panta dreptei y=mx+b este m.
--- Pitagora,
Pro-Didactician
|
|
Multumesc pt raspunsuri!
Am o nedumerire...poate ciudata:
stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta îl face cu axa Ox.
tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata (triunghi dreptunghic)
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
...sper sa inteleg si eu notiunea asta de panta a unei drepte
Multumesc!
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
Inca o intrebare: avand doua drepte :
d: Ax+By+C=0 si
d': A'x+B'y+C'=0 .
Pentru ca cele douÄ? drepte sÄ? fie paralele este necesar Å?i suficient ca coeficienÅ£ii variabilelor x Å?i y din ecuaÅ£iile lor carteziene sÄ? fie proporÅ£ionali. Ã?n cazul de faÅ£Ä? aceasta revine la:
A/A'=B/B' .
Intrebarea mea este: A/A'=B/B' nu este egal si cu C/C' adica:
A/A'=B/B'=C/C' ?
?...e cumva ceva legat de "necesar Å?i suficient "....?
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
[Citat] Inca o intrebare: avand doua drepte :
d: Ax+By+C=0 si
d': A'x+B'y+C'=0 .
Pentru ca cele douÄ? drepte sÄ? fie paralele este necesar Å?i suficient ca coeficienÅ£ii variabilelor x Å?i y din ecuaÅ£iile lor carteziene sÄ? fie proporÅ£ionali. Ã?n cazul de faÅ£Ä? aceasta revine la:
A/A'=B/B' .
Intrebarea mea este: A/A'=B/B' nu este egal si cu C/C' adica:
A/A'=B/B'=C/C' ?
?...e cumva ceva legat de "necesar Å?i suficient "....? |
In cazul in care A/A'=B/B'=C/C' cele doua drepte sunt identice, iar daca A/A'=B/B este diferit de C/C' cele doua drepte sunt paralele.
--- Pitagora,
Pro-Didactician
|
|
[Citat] Multumesc pt raspunsuri!
Am o nedumerire...poate ciudata:
stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta îl face cu axa Ox.
tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata (triunghi dreptunghic)
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
|
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB.
--- Pitagora,
Pro-Didactician
|
|
[Citat] [Citat] Multumesc pt raspunsuri!
Am o nedumerire...poate ciudata:
stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il face cu axa Ox.
tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata (triunghi dreptunghic)
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
|
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate?
Multumesc!
P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic.
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
[Citat] [Citat] [Citat] Multumesc pt raspunsuri!
Am o nedumerire...poate ciudata:
stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il face cu axa Ox.
tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata (triunghi dreptunghic)
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
|
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate? |
Corect.
[Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |
--- Pitagora,
Pro-Didactician
|
|
[Citat] [Citat] [Citat] [Citat] Multumesc pt raspunsuri!
Am o nedumerire...poate ciudata:
stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il face cu axa Ox.
tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata (triunghi dreptunghic)
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
|
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate? |
Corect.
[Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |
|
Iarasi putin confuz...sa nu ma injurati :
ma gandeam la urmatoarea dreapta:
\
1\
11\
(desenul nu e deloc reusit dar sa ne gandim ca e o linie continua)
(valorile de '1' trebuiesc ignorate - n-am avut cum scrie altfel si sa iasa si cat de cat desenul )
ei bine aceasta dreapta nu o putem nicicum (parerea mea) raporta la cadranul I, adica cum sa o punem sa aiba un capact in O(0,0) si totusi sa fie in cadranul I? putem sa o punem sa aiba un capat in O(0,0) dar atunci o sa fie de fapt in cadranul II (sau IV). Ideea nu e sa o ducem sa fie cu un capat in O(0,0) si indiferent in ce cadran s-ar afla ducand-o astfel, sa luam unghiul pe care dreapta il formeaza cu axa Ox ca fiind cel ascutitunghic (stim ca se formeaza doua unghiuri: unul ascutitunghic si altul obtuzunghic ... sau doua dreptunghice)? si noi sa calculam in aflarea pantei a tangentei acelui unghi ascutitunghic determinat asa cum e descris mai sus ?
Multumesc din nou!
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
Astept un raspuns si la intrebarea de mai sus - va rog frumos! Va multumesc!
--- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.
|
|
[Citat]
[Citat]
[Citat]
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate? |
Corect.
[Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |
|
Iarasi putin confuz...sa nu ma injurati :
ma gandeam la urmatoarea dreapta:
\
1\
11\
(desenul nu e deloc reusit dar sa ne gandim ca e o linie continua)
(valorile de '1' trebuiesc ignorate - n-am avut cum scrie altfel si sa iasa si cat de cat desenul )
ei bine aceasta dreapta nu o putem nicicum (parerea mea) raporta la cadranul I, adica cum sa o punem sa aiba un capact in O(0,0) si totusi sa fie in cadranul I? putem sa o punem sa aiba un capat in O(0,0) dar atunci o sa fie de fapt in cadranul II (sau IV). Ideea nu e sa o ducem sa fie cu un capat in O(0,0) si indiferent in ce cadran s-ar afla ducand-o astfel, sa luam unghiul pe care dreapta il formeaza cu axa Ox ca fiind cel ascutitunghic (stim ca se formeaza doua unghiuri: unul ascutitunghic si altul obtuzunghic ... sau doua dreptunghice)? si noi sa calculam in aflarea pantei a tangentei acelui unghi ascutitunghic determinat asa cum e descris mai sus ?
Multumesc din nou! |
Deja ne cam pierdem in citari. Prin reducere la cadranul I se intelege ca reducem unghiul pentru obtinerea tangentei la cadranul I. Bineinteles dreapta y=-x nu o putem muta intr-o dreapta paralela cu ea care trece prin origiona si se afla (o semidreapta a ei) in cadranul I.
De exemplu, dreapta y=-x face cu axa Ox un unghi de 135 grade, deci panta ei este
.
--- Pitagora,
Pro-Didactician
|