| Autor | 
        Mesaj | 
    
            
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 EcuaÅ£ia dreptei de pantÄ? m care trece prin punctul A(xA,yA)este: 
                  y-yA=m(x-xA) , m apartine multimii numerelor reale. 
Panta unei drepte AB, unde A(xA,yA) ,B(xB,yB) se aflÄ? dupÄ? formula: 
                            mAB=(yA-yB)/(xA-xB). 
 
Sunt adevaratele afirmatiile de mai sus? 
Multumesc! 
 
 
PS.: Vroiam sa fie postat in acealsi subiect cu "Intrebarile mele" ...poate data viitoare imi iese - ca acuma stiu cum se face :D .  
 
PS2: Sa se detrmine panta dreptei AC, unde A(1,5) si C(5,1). 
     R.:  
            m=(5-1)/(1-5)=-1      
SAU? 
            m=(1-5)/(5-1)=-1 
Da acelasi rezultat dar e doar o simpla coincidenta sau sunt bune ambele variante?  Eu ma gandesc ca sunt bune ambele variante in ideea ca mAC=mCA - parerea mea :D Asa e ? 
 
PS3: SÄ? se determine panta dreptei de ecuaÅ£ie -x+y-3=0. 
    R.: stiu ca tre sa scriem pe y in functie de x si ne da y=x+3 si panat dreptei este coeficientul lui x care este 1 ..dar de ce e asa ? se bazeaza pe ceva formula, def ...??? 
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   EcuaÅ£ia dreptei de pantÄ? m care trece prin punctul A(xA,yA)este: 
                  y-yA=m(x-xA) , m apartine multimii numerelor reale. 
Panta unei drepte AB, unde A(xA,yA) ,B(xB,yB) se aflÄ? dupÄ? formula: 
                            mAB=(yA-yB)/(xA-xB). 
 
Sunt adevaratele afirmatiile de mai sus? |  
 
Da!
 [Citat] PS2: Sa se detrmine panta dreptei AC, unde A(1,5) si C(5,1). 
     R.:  
            m=(5-1)/(1-5)=-1      
SAU? 
            m=(1-5)/(5-1)=-1 
Da acelasi rezultat dar e doar o simpla coincidenta sau sunt bune ambele variante?  Eu ma gandesc ca sunt bune ambele variante in ideea ca mAC=mCA - parerea mea :D Asa e ? 
 |   
Ambele variante sunt bune. Argumentul mAC=mCA este corect.
 [Citat]
  
PS3: SÄ? se determine panta dreptei de ecuaÅ£ie -x+y-3=0. 
    R.: stiu ca tre sa scriem pe y in functie de x si ne da y=x+3 si panat dreptei este coeficientul lui x care este 1 ..dar de ce e asa ? se bazeaza pe ceva formula, def ...??? |   
Faptul de retinut este ca panta dreptei y=mx+b este m. 
  --- Pitagora, 
Pro-Didactician
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 Multumesc pt raspunsuri! 
Am o nedumerire...poate ciudata: 
            stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta îl face cu axa Ox. 
               tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata  (triunghi dreptunghic)    
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic?
 
...sper sa inteleg si eu notiunea asta de panta a unei drepte   
 Multumesc! 
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 Inca o intrebare: avand doua drepte : 
         d: Ax+By+C=0 si 
 
         d': A'x+B'y+C'=0 . 
 
Pentru ca cele douÄ? drepte sÄ? fie paralele este necesar Å?i suficient ca coeficienÅ£ii variabilelor  x Å?i y  din ecuaÅ£iile lor carteziene sÄ? fie proporÅ£ionali. Ã?n cazul de faÅ£Ä? aceasta revine la: 
               A/A'=B/B' . 
Intrebarea mea este: A/A'=B/B' nu este egal si cu C/C'  adica:  
A/A'=B/B'=C/C' ? 
 
?...e cumva ceva legat de "necesar Å?i suficient "....? 
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   Inca o intrebare: avand doua drepte : 
         d: Ax+By+C=0 si 
 
         d': A'x+B'y+C'=0 . 
 
Pentru ca cele douÄ? drepte sÄ? fie paralele este necesar Å?i suficient ca coeficienÅ£ii variabilelor  x Å?i y  din ecuaÅ£iile lor carteziene sÄ? fie proporÅ£ionali. Ã?n cazul de faÅ£Ä? aceasta revine la: 
               A/A'=B/B' . 
Intrebarea mea este: A/A'=B/B' nu este egal si cu C/C'  adica:  
A/A'=B/B'=C/C' ? 
 
?...e cumva ceva legat de "necesar Å?i suficient "....? |   
In cazul in care A/A'=B/B'=C/C' cele doua drepte sunt identice, iar daca A/A'=B/B este diferit de C/C' cele doua drepte sunt paralele. 
  --- Pitagora, 
Pro-Didactician
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   Multumesc pt raspunsuri! 
 
Am o nedumerire...poate ciudata: 
            stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta îl face cu axa Ox. 
               tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata  (triunghi dreptunghic)    
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic? 
 |   
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. 
  --- Pitagora, 
Pro-Didactician
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   [Citat]   Multumesc pt raspunsuri! 
 
Am o nedumerire...poate ciudata: 
            stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il  face cu axa Ox. 
               tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata  (triunghi dreptunghic)    
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic? 
 |  
  
 
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |   
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate?   
Multumesc!
 
P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. 
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   [Citat]   [Citat]   Multumesc pt raspunsuri! 
 
Am o nedumerire...poate ciudata: 
            stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il  face cu axa Ox. 
               tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata  (triunghi dreptunghic)    
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic? 
 |  
  
 
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |  
  
 
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate?   |  
 
Corect.
 [Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |  
 
  --- Pitagora, 
Pro-Didactician
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]   [Citat]   [Citat]   [Citat]   Multumesc pt raspunsuri! 
 
Am o nedumerire...poate ciudata: 
            stim ca panta unei drepte este tangenta unghiului pe care dreapta il  face cu axa Ox. 
               tangenta=cat.Opusa/ cat. alaturata  (triunghi dreptunghic)    
si vine si intrebarea mea: se poate calcula tangenta unui unghi daca unghiul nu face parte dintr-un triunghi dreptunghic? 
 |  
  
 
Orice unghi poate fi facut parte a unui triunghi dreptunghic. Fie O varful unghiului, Od si Od' cele doua sedmidrepte ce-l definesc. Se ia un punct A pe Od si se duce perpendiculara din A pe Od'. Fie B punctul pe Od' care este piciorul acestei perpendiculare. In acest fel unghiul nostru este unghiul AOB din triunghiul dreptunghic AOB. |  
  
 
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate?   |  
  
Corect. 
 
 
[Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |  
  |   
Iarasi putin confuz...sa nu ma injurati     : 
ma gandeam la urmatoarea dreapta:
 
                       \ 
                       1\ 
                       11\ 
(desenul nu e deloc reusit dar sa ne gandim ca e o linie continua) 
(valorile de '1' trebuiesc ignorate - n-am avut cum scrie altfel si sa iasa si cat de cat desenul ) 
ei bine aceasta dreapta nu o putem nicicum (parerea mea) raporta la cadranul I, adica cum sa o punem sa aiba un capact in O(0,0) si totusi sa fie in cadranul I? putem sa o punem  sa aiba un capat in O(0,0) dar atunci o sa fie de fapt in cadranul II (sau IV). Ideea nu e sa o ducem sa fie cu un capat in O(0,0) si indiferent in ce cadran s-ar afla ducand-o astfel, sa luam unghiul pe care dreapta il formeaza cu axa Ox ca fiind cel ascutitunghic (stim ca se formeaza doua unghiuri: unul ascutitunghic si altul obtuzunghic ... sau doua dreptunghice)?   si noi sa calculam in aflarea pantei a tangentei acelui unghi ascutitunghic determinat asa cum e descris mai sus ? 
Multumesc din nou!   
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 Astept un raspuns si la intrebarea de mai sus - va rog frumos! Va multumesc! 
  --- Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia.  
  | 
					  
					  | 
					   | 
				   
				   
 [Citat]
 [Citat]
 [Citat]
  
Multumesc pt promptitudine! am inteles ceea ce mi-ati explicat, dar mai am o intrebare: unghiul pe care dreapta noastra (a carei panta vrem sa o calculam) il face cu dreapta Ox trebuie sa fie unghi ascutitunghic, adica oricum e situata acea dreapta in sistemul de coordonate xOy trebuie sa o raportam la cadranul I, adica sa o ducem prin transpunere (banuiesc ca asa ii zice) la cadranul I, cu originea in O(0,0). Am sau nu am dreptate?   |  
  
Corect. 
 
 
[Citat] P.S.: zic asta pt ca nu exista un triunghi cu un varf dreptunghic si altul obtuzunghic. |  
  |  
  
 
 
Iarasi putin confuz...sa nu ma injurati    : 
ma gandeam la urmatoarea dreapta: 
 
 
                       \ 
                       1\ 
                       11\ 
(desenul nu e deloc reusit dar sa ne gandim ca e o linie continua) 
(valorile de '1' trebuiesc ignorate - n-am avut cum scrie altfel si sa iasa si cat de cat desenul ) 
ei bine aceasta dreapta nu o putem nicicum (parerea mea) raporta la cadranul I, adica cum sa o punem sa aiba un capact in O(0,0) si totusi sa fie in cadranul I? putem sa o punem  sa aiba un capat in O(0,0) dar atunci o sa fie de fapt in cadranul II (sau IV). Ideea nu e sa o ducem sa fie cu un capat in O(0,0) si indiferent in ce cadran s-ar afla ducand-o astfel, sa luam unghiul pe care dreapta il formeaza cu axa Ox ca fiind cel ascutitunghic (stim ca se formeaza doua unghiuri: unul ascutitunghic si altul obtuzunghic ... sau doua dreptunghice)?   si noi sa calculam in aflarea pantei a tangentei acelui unghi ascutitunghic determinat asa cum e descris mai sus ? 
Multumesc din nou!   |   
Deja ne cam pierdem in citari. Prin reducere la cadranul I se intelege ca reducem unghiul pentru obtinerea tangentei la cadranul I. Bineinteles dreapta y=-x nu o putem muta intr-o dreapta paralela cu ea care trece prin origiona si se afla (o semidreapta a ei) in cadranul I. 
 
De exemplu, dreapta y=-x face cu axa Ox un unghi de 135 grade, deci panta ei este  
.   
  --- Pitagora, 
Pro-Didactician
  |