|  | 
                    
                        |  | 
                            
                                iBac = materialul ULTRACOMPLET de pregătire pentru bac la mate. Dacă vrei poţi. 
                                
                                                                    
                             |  |  
                        |  | 
                             |  |  
                        | 
                                
                                    | 
         [1]  
                
        | Autor | Mesaj |  
					  |  | 
 Fie r din intervalul (0,1) si mulțimea A={[n/r], n natural nenul}. Arătați ca r este densitatea mulțimii A. 
 |  
					  |  | 
 Cum este definita densitatea multimii A?Cumva drept
 limita dupa N care tinde la infinit din
 ( numarul de puncte din A din intervalul [0,N] ) supra N ?
 
 Daca da, problema se rezolva cu o incadrare liniara a numarului de puncte pana la N intr-un cleste simplu...
 
 ---
 df (gauss)
 
 |  
					  |  | 
 Da, așa este definita densitatea mulțimii A. Trebuie folosita inegalitatea părții întregi pentru a folosi apoi teorema cleștelui,dar nu am reușit sa ajung efectiv la acest lucru. 
 |  
					  |  | 
 Sa luam de exemplu un caz simplu, r = 1/3, numar rational.Atunci multimea A este multimea cu elementele
 
 [1/(1/3)], [2/(1/3)], [3/(1/3)], [4/(1/3)], [5/(1/3)], [6/(1/3)], [7/(1/3)], [8/(1/3)], [9/(1/3)], [10/(1/3)], [11/(1/3)], ...
 
 deci cu elementele
 
 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33, ...
 
 si este clar ca aceasta multime are densitatea 1/3.
 
 Urmatorul exemplu pe care trebuie sa il consideram este r=2/3.
 Si de data asta dam de un sir usor de calculat,
 
 1 = [3/2], 3 = [6/2],
 4 = [9/2], 6 = [12/2], ...
 
 si cred ca se "vede" cu ochiul liber densitatea r=2/3, idea importanta fiind sa ne uitam la subsirul "cofinal" din definitia limitei dupa
 N = 1,2,3,4,5,6,7,8,9,...
 subsirul continand doar valorile
 N =3,6,9,...
 care sunt divizibile cu numitorul 3 al lui r.
 
 Cu aceeasi idee se transeaza cazul unui r rational, r=p/q fractie ireductibila, 0<p<q . Ajunge sa vedem cum stau lucrurile cu [n/r] pentru n de la 1 la p, dupa aceea avem "periodicitate modulo p".
 
 Mai sunt probleme cu cazul unui r *rational* ?
 
 Cazul general.
 Fir r in (0,1).
 Observam ca elementele [n/r], n numar natural, sunt diferite. Deoarece din
 [n/r] = [m/r] si n < m (si fie K valoarea comuna a celor doua parti intregi) rezulta
 
 K <= n/r < m/r < K+1, deci
 Kr <= n < m < K+r
 
 si iata ca avem doua numere naturale diferite intr-un interval de lungime r<1. Contradictie. Sirul valorilor [n/r] formeaza astfel un sir strict crescator.
 Densitatea acestui sir ni se cere.
 
 Sa notam acum cu a(r) sirul cu termenii ( [n/r] : n numar natural nenul ) .
 
 Sa ne dam doua valori r si r' cu 0 < r < r' < 1.
 Sa fixam un N.
 
 Ce se poate spune despre numarul termenilor celor doua siruri
 
 a(r) si
 a(r')
 
 care sunt in intervalul de la 0 la N?
 
 Cum putem incheia demonstratia?
 
 
 ---
 df (gauss)
 
 |  
					  |  | 
 Nu înțeleg de ce am schimba r, r este fixat. Cum ar putea conduce aceste șiruri construite la folosirea cleștelui? 
 |  
					  |  | 
 Pe raționale este mai ușor, acolo este clara situația.  
 |  
					  |  | 
 | [Citat] Nu înțeleg de ce am schimba r, r este fixat. Cum ar putea conduce aceste șiruri construite la folosirea cleștelui?
 | 
 
Sa vedem pe un exemplu concret. 
Iau r = 1/radical(23) . 
Este vorba deci cam de numarul:0.208514414057075 
Numarul de mai sus are urmatoarele aproximari bune folosind numere rationale:sage: r = 1/sqrt(23.) sage: convergents( r )
 [0,
 1/4,
 1/5,
 4/19,
 5/24,
 44/211,
 49/235,
 191/916,
 
 
si asa mai departe. Sa luam de exemplu aproximarea s = 1/5 pe de o parte si aproximarea t = 4/19 pe cealalta parte. 
Iau si o valoare speciala pentru N, anume N=100. 
Care sunt numerele de forma [n/r] respectiv [n/s] respectiv [n/t] sub N=100? 
Programam: 
sage: s,r,t = 1/5, 1/sqrt(23), 4/19  
sage: bool( s < r < t ) 
True 
sage: def A(r,N): return [ floor( n/r ) for n in [1..N] if floor( n/r ) <= N ] 
sage: str( A(s,100) ) 
'[5, 10, 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90, 95, 100]' 
sage: str( A(r,100) ) 
'[4, 9, 14, 19, 23, 28, 33, 38, 43, 47, 52, 57, 62, 67, 71, 76, 81, 86, 91, 95, 100]' 
sage: str( A(t,100) ) 
'[4, 9, 14, 19, 23, 28, 33, 38, 42, 47, 52, 57, 61, 66, 71, 76, 80, 85, 90, 95, 99]' 
Si acum ne uitam la cele trei siruri si comparam termenii de pe pozitiile corespunzatoare. 
4 = 4 < 5 
9 = 9 < 10 
14 = 14 < 15 
si asa mai departe 
42 < 43 < 45 
47 = 47 < 50 
52 = 52 < 55 
57 = 57 < 60 
61 < 62 < 65 
66 < 67 < 70 
71 = 71 < 75 
76 = 76 < 80 
80 < 81 < 85 
85 < 86 < 90 
90 < 91 < 95 
95 = 95 < ? 
Si noi ne-am oprit la 100. 
Ce s-ar fi intamplat daca ne-am fi oprit la (inclusiv) 61? Dar la 80? Dar la...? 
Sper ca este clar de ce libertatea de a ne alege r-ul este utila. Pur si simplu putem spune ca din  
0 < s < r < t < 1 
rezulta pentru densitatea multimilor corespunzatoare A(s), A(r), A(t) relatia 
densitatea A(s) < densitatea A(r) < densitatea A(t) . 
Nu inteleg de ce nu am schimba r-ul...
 ---
 df (gauss)
 
 |  
					  |  | 
 Da, merge schimbat daca procedam așa. Nu înțelegeam contextul cum anume să-l schimbam. E corect, dar cum ajungem totuși la rezultat? 
 |  
					  |  | 
 Exact lucrul acesta l-am intrebat si eu, am crezut ca indicatia ajunge. 
Demonstratia poate fi data in doua etape: 
Pentru numere rationale avem un caz usor de rezolvat. 
Demonstram ca pentru s < r < t densitatile satisfac inegalitatea dubla corespunzatoare.  
Fixam apoi un r si ne dam doua siruri de numere rationale unul creste spre r, celalalt scade spre r. 
Demonstratia directa: 
Ambele demonstratii au virtutea lor.
 ---
 df (gauss)
 
 |  
					  |  | 
 Multumesc frumos! Este clar acum. 
 |   [1]  
    
    
        
            
                | Legendă: |  Access general |  Conţine mesaje necitite | 47638 membri,
                        58670 mesaje. |  |  |  |  
						|  | 
												 |  |  © 2007, 2008, 2009, 2010 Pro-Didactica.ρ
	 |