Problema nu este deloc elementara.
Citez din
http://math.cmu.edu/~bwsulliv/basel-problem.pdf
pentru a se vedea ce spune istoria despre calibrul problemei:
Wallis, 1655: ?I know it to 3 decimal places.?
Jakob Bernoulli, 1689: ?It?s less than 2. Help us out!?
Johann/Daniel Bernoulli, 1721: ?It?s about 8/5 .?
Goldbach, 1721ish: ?It?s between 41/35 = 1.64 and 5/3 = 1.6 .?
Leibniz, DeMoivre: ? ......????
Part of the difficulty is that the series converges slowly...
Euler Emerges!
Since this had stumped so many brilliant minds, Euler?s solution in 1735 (at age 28) brought him immediate fame.
He was born in Basel. (Problem name comes from publishing location of Jakob Bernoulli?s Tractatus de seriebus infinitis, though.)
Studied under Johann Bernoulli, starting 1721.
Was working on it by 1728, calculating partial sums.
Published a more rigorous proof in 1741, and a third in 175
Asa ceva nu se poate da desigur fara indicatii la un bac.
Problema este din punctul meu de vedere una foarte benefica pentru dezvoltarea matematica, in legatura cu ea, poate chiar plecand de la ea, s-a dezvoltat teoria analitica a numerelor, un fel de parte a teoriei numerelor care incorporeaza siruri cu sens aritmetic (de exemplu sirulul inverselor patratelor numerelor naturale nenule) intr-o serie de puteri, studiul sirului respectiv trecand pe partea studiului unei functii. Functia zeta a lui Rieman, inca parte a unui mare mister matematic al acestui secol, este nu departe de aceasta problema.
Practic, problema lui Euler revine in terminologie actuala la a calcula zeta(2). Euler a chiar aratat drumul pentru calculul valorilor
zeta(2), zeta(4), zeta(6), ...