Nu trecem mai departe pana nu gasim "impreuna" expresiile explicite pentru
[Citat]
n=0 ... Cine este (Lf)( x; 0 ) ?
n=1 ... Cine este (Lf)( x; 0,1 ) ?
n=2 ... Cine este (Lf)( x; 0,1,2 ) ?
|
si pentru functia *data* f.
(Nu pentru o functie generala.)
Ce devin formulele de mai sus pentru f-ul dat?
Daca inlocuim si calculam ce obtinem?
Lucrul acesta trebuie facut, altfel totul este degeaba.
Este contrastul prea mare intre ceea ce (trebuie sa) demonstram si calculul in cateva cazuri particulare simple.
Daca calculele particulare nu sunt clare, atunci toata interpolarea poate fi uitata. Matematica trebuie facuta pas cu pas, asta nu inseamna ca o facem cu viteza constanta. Uneori primele zece pagini dintr-o carte iau tot atata timp de digerare cat urmatoarele o suta...
Daca exemplele particulare nu le putem face "impreuna", atunci ne putem opri. Pur si simplu. Orice intrebare (matematica) va primi un raspuns sincer si la obiect, pana cand clarificam...
N.B. Problema, asa cum este pusa, nu este in forma ireprosabila.
In formula pentru f apar doua litere, a si x, trebuie sa stim dupa care dezvoltam, dar vom clarifica imediat cand avem Lf-urile.
N.B.2. Notatia pe care as folosi-o eu este cea cu
(Lf)( x; cele (n+1) puncte in care f si Lf trebuie sa coincida ) .
Nu are sens, decat redundata, sa punem langa L indicele n, exceptand cazul in care suprimam celelalte (n+1) puncte .
In fine, este didactic sa punem acel n, daca vrem sa accentuam faptul ca Lf este o functie polinomiala de grad n.
N.B.3. Problema se va rezolva nu prin calcul, ci folosind (existenta si) unicitatea lui Lf.
Care este aceasta proprietate explicit?
Cum se verifica aceasta proprietate pe cazurile
(Lf)( x; 0 )
(Lf)( x; 0,1 )
(Lf)( x; 0,1,2 )
?
Ce grad are de fiecare data polinomul in cauza si ce valori trebuie sa prescriem si/sau atingem?