Deoarece lucrurile sunt deja foarte complicate din momentul in care sunt tiparite si deoarece se vede cata munca a fost in spatele postarii, incerc sa scriu mai intai unele lucruri care fac munca pe data viitoare mai usoara si comunicarea (si refolosirea codului) cu mai mult spor.
In loc de
[Citat] Fie functia:
[equ ation]$$p(s)=\frac{b(s)}{a(s)}$$[/equ ation]
iar [equ ation]$n$[/equ ation] este gradul polinomului [equ ation]$a(s)$[/equ ation] si ...
|
ROG a se tipari direct in latex totul, intr-o singura "ecuatie" ceva de forma
[equ ation]Fie functia:
$$
p(s) = \frac{b(s)}{a(s)}
$$%
iar $n$ este gradul polinomului $a(s)$ si ...
Lucrurile sunt mult mai citibile.
In loc de acel q_o este de preferat q_0 .
Mai sunt matematicieni care prefera totusi q_o stiind despre ce este vorba, insa cu buna stiinta (0-ul fiind folosit altundeva) si cu armonie fata de ceilalti indici.
Voi sari acum peste multe lucruri pana cand apare acel t.
Pe noi ne intereseaza in curand doar acel t. (Si un d.)
Nu inteleg, dar oricum nu am datele sa inteleg.
[Citat] Conditie necesara:
|
Nu stiu pentru ce, dar sarim din nou.
Ma opresc aici si de fapt cred ca aceasta generare de semne ne intereseaza doar.
In primul rand il stim pe j. Notatie ciudata pentru un semn (plus unu sau minus unu...) In orice caz, daca stim ca j = +1 trecem mai departe, daca nu, deci j=-1, schimbam semnul la fiecare "i indice ..." din paranteza rotunda si ne-am redus la cazul j=1.
Toata problema se reduce acum la urmatoarele: