[Citat] Atunci daca spun:
|
Este foarte aproape de formula recursiva de mai sus, in care "spargem" combinatorica si ne legam de posibilitatea de alegere a primului grup de cai, urmata de inmultirea cu plasarile pe locurile ce urmeaza, pe care presupunem ca am calculat-o (inductiv) deja.
Pe de alta parte, scriind k1+k2+... = 6 si evitand recursiunea dam de solutia foarte enumerativa de mai sus, chiar am luat la mana toate aceste posibilitati de a-l scrie pe 6 ca suma de bucati. (Partitiile lui 6 nu sunt prea multe.)
La incercarea de numarat "cu plasari si bare" cred ca am inteles asa metoda de numarare, ilustrata pe cazul cu 4 cai.
Caii sunt a,b,c,d.
Locurile pentru casi sunt x-urile din schema ce vine
x ? x ? x ? x
si in loc de ? avem fie o bara fie un spatiu liber.
Atunci
- Daca punem peste tot o bara avem 4! posibilitati, dar in suma din postarea initiala am vazut doar un 3! (prin analogie), este motivul pentru care am postat explicit toate cazurile. Deci cazul cu
x|x|x|x
are 4! posibilitati.
- Daca punem 2 din 3 bare avem o situatie ceva mai complicata. (Conteaza unde nu o punem
x|x|x x
x|x x|x
x x|x|x
Situatia este homogena, avem 4! posibilitati de umplut x-urile, apoi in fiecare caz cate 2! cazuri ce trebuie identificate.
Deci avem 3.4!/2! cazuri. Nu am inteles in formula initiala in ce termen le regasesc.
- cu o bara avem 3 locuri de plasat bara. Anume
x|x x x
x x|x x
x x x|x
dar identificarea locurilor nu este aceeasi.
In primul caz, plasarea explicita
a|bcd este aceeasi in ca si in celelalte cazuri, de toate sunt 3!.
a|bdc
a|cdb
a|cbd
a|dbc
a|dcb
cam la fel se intampla si cu xxx|x,
dar cazul xx|xx are alt coeficient de identificare, anume 2!2!.
"Homogenitatea" in numarare se pierde, in cazuri de mai multi cai de fapt aici se ascunde combinatorica.
Problema in cazul de fata este una combinatoriala si in acelasi timp una de prezentare. Cea mai simpla solutie este cea in care dam formula de recursiune (de mai sus) si calculam primii termeni...