| Autor |
Mesaj |
|
|
Fie multimea 
cu operatia de inmultire a matricelor.
Atunci:
a) M(a)=M(b)  a=b
b) Aratati ca daca M(a), M(b),  A avem M(a), M(b)
A.
c) Inmultirea pe A este comutativa
d) Exista M(u) A pentru care M(a)M(u)=M(a),pentru oricare M(a) A
---
"Imagination will often carry us to worlds that never were. But without it, we go nowhere."
Carl Sagan.
|
|
|
Am tiparit ca sa vad enuntul.
Chiar daca lucrurile nu au mers din prima, multumesc foarte in primul rand pentru incercarea de a tipari in LaTeX. Apoi desigur pentru codul oferit.
Este problema cea de mai sus?
---
df (gauss)
|
|
|
Va multumesc din suflet pentru ajutor, sincer pot sa marturisesc ca este pentru prima data cand am auzit de acest limbaj. Acum cautasem in arhiva forumului niste instructiuni pentru a folosi Latex si citeam de aici http://www.cs.cmu.edu/~mihaib/articole/latex/latex-html.html
Da, aceasta este problema. Va multumesc inca o data pentru ajutorul oferit si promit ca pana data viitoare nu o sa mai am probleme cu redactarea in LaTex 
---
"Imagination will often carry us to worlds that never were. But without it, we go nowhere."
Carl Sagan.
|
|
|
(a) Desigur ca daca a=b, atunci M(a) = M(b).
Invers, daca M(a) = M(b), intrarea de pe pozitia (1,3) este aceeasi, deci a=b.
(b) Un calcul rapid arata ca M(a) M(b) = M(a+b) .
(c) Din (b) rezulta ca pentru orice a,b reale avem
M(a) M(b) = M(a+b) = M(b+a) = M(b) M(a) .
De aici comutativitatea operatiei de inmultire a matricilor pe A. (Doar pe A!)
(d) Desigur ca inmultirea cu M(0) pe A se "transporta" in adunarea cu 0 pe IR.
Care lasa lucrurile pe loc.
---
df (gauss)
|
|
|
LaTeX-ul a fost folosit excelent, nu ar fi fost nici un fel de probleme de compilare din acest punct de vedere! Cu atat mai mult de apreciat!
Pagina de fata nu ofera din pacate un lux prea mare in a plasa codul latex.
De aceea cateva mici, foarte mici sfaturi.
Daca matematica vine "cu multe simboluri", atunci eu prefer sa intru in latex si sa nu mai ies. Acel bloc pro-di
[equa tion]
[/equa tion]
(spatiu inserat intentionat)
il incep tiparesc pana la cap in latex, apoi il inchid. (Ca mai sus.)
Blocul de mai sus nu inseamna ca ne aflam deja intr-o ecuatie, si eu cad des in aceasta capcana, inca trebuie sa revin si sa scriu
[equa tion]
$$
ecuatie lunga care va apare centrata in font "display"
$$%
si poate apoi mai scriu ceva text dupa, care apare negru si normal, cu exceptia lucrurilor dintre $ si $ . Acest si dintre dolari ar apare in culoarea magenta.
[/equa tion]
Pentru a vedea ce au facut altii, se poate apasa pe acel [Citeaza]. (Urmat de "renunta"... venit in navigator inapoi de exemplu. Fara a trimite/raspunde deci.)
O nota finala:
Matematica s-ar putea sa ajute (in aplicatii, nu in modul de gandire) mult mai putin decat intelegerea unui limbaj de marcare a textului (latex, html, rst (restructuredtext), ...) si folosirea lui in mod estetic. Pur si simplu, o cerere de incadrare in munca scrisa in latex bate la ochi prin calitatea paginarii (daca e scrisa de o mana cat de cat versata).
---
df (gauss)
|
|
|
Multumesc pentru indicatiile oferite la limbajul LaTex si nu in ultimul rand pentru raspunsul problemei enuntate mai sus!
---
"Imagination will often carry us to worlds that never were. But without it, we go nowhere."
Carl Sagan.
|
|
|
Pentru a intelege mai bine ce se intampla de fapt si de ce se intampla,
deoarece avem de-a face cu un rezultat usor de memorat structural,
inserez o tema de casa facultativa.
Tot intr-un caz particular. Dupa rezolvare cred ca se intelege deja si cazul general.
---
df (gauss)
|
Access general
Conţine mesaje necitite
