Nu, intentionam o alta scriere, dar scriu mai bine ceva cu cap si coada,
mai bine uitam de regularizari.
Sa zicem ca ne uitam la ceva de forma
Nu am verificat detaliile, de aceea pun un semn de intrebare peste egalitate.
Sa zicem ca stim ceva despre functii (complex) analitice.
Ceea ce scriu mai departe nu este tocmai matematica. (Asa faceau unii argumentele si prin 1700 in orice caz.)
Ne uitam la cele doua expresii.
Partea stanga este o functie ce depinde de z,
pentru fiecare z complex fixat incercam sa depistam convergenta (absoluta) a produsului,
exista un criteriu de comparatie cu (produs > suma),
vedem ca seria respectiva cu termenul general z(z+1) / (k(k+1))
converge absolut si uniform pe compacti complecsi pentru z-uri complexe,
deci ne asteptam sa avem o functie bine definita pe partea stanga.
O notam cu f(z).
Se anuleaza undeva aceasta functie f(z)?
Desigur ca daca unul din factorii expliciti pe care ii vedem se anuleaza undeva, intr-un z0,
sirul produselor partiale devine de la o vreme, anume de la vremea in care trecem de factorul respectiv care se anuleaza in z0, devine sirul constant nul, converge la zero, gata, dam de un zerou al lui f(z).
Putem scrie o teorema asupra faptului ca aceste si numai aceste zerouri intra in discutie... ?
Acest punct nu pot sa-l discut in acest cadru...
Sa vedem in ce puncte se anuleaza cate un factor.
De exemplu factorul cu 1 - z(z+1) /k/(k+1) .
Trebuie sa rezolvam in C ecuatia z(z+1) = k(k+1), radacinile sunt desigur k si -k-1 .
Cand k se plimba dam de urmatoarele anulari ale lui f(z).
1, -2
2, -3
3, -4
4, -5
: : : :
Ar fi bine sa stim de o functie (intreaga, analitica deci pe tot C) care se anuleaza tot pe aici.
Daca stim de Wallis si demonstratia pe idea lui Euler, imediat ne uitam la
z -> sin(pi z) .
Aici sunt doua zerouri in plus, in 0 si in -1, pe care le scoatem.
Asta am si facut cand am scris formula de mai sus.
Daca facem raportul (partea stanga, care este f(z)) SUPRA (partea dreapta)
dam de o functie constanta... hm, mai stiu ceva de marginirea lui sin si a lui f(z) in anumite benzi pentru aceasta...
altfel raportul ar putea fi o functie exponentiala.
Pai daca raportul este constant, sa il calculam unde putem mai bine, in 0, desigur.
Vedem (la limita) ca functia raport constanta este functia unu. Deci are loc egalitatea data.
Fie acum a,b radacinile ecuatiei z(z+1) = 1 .
Calculul produsului dat este deci calculul lui f(a) = f(b) .
Fac acest lucru cu calculatorul. PARI/GP, cu o oarecare aproximare...
(20:22) gp > a = (-1+sqrt(5)) / 2
%18 = 0.6180339887498948482045868344
(20:22) gp > b = (-1-sqrt(5)) / 2
%19 = -1.618033988749894848204586834
(20:22) gp > f(z) = sin( Pi*z ) / Pi/z/(z+1)
(20:22) gp >
(20:22) gp > f(a)
%20 = 0.2966751347435910345701550202
(20:22) gp > f(b)
%21 = 0.2966751347435910345701550202
(20:22) gp >
(20:22) gp > g(w) = prod( k=1, 10000000, 1. - w/k/(k+1) )
(20:23) gp >
(20:23) gp > g(1.)
%22 = 0.2966751644111030255537211033
Se pare ca am (aproape) demonstrat ca
Tema de casa:
Sa se "arate" ca are loc egalitatea:
Un fel de verificare (numerica doar) cu calculatorul:
(20:41) gp > prod( k=1, 10000000, 1. - 4. / 9./ k / (k+1) )
%30 = 0.6202450349159586827332901628
(20:42) gp > 9 * sqrt(3) / 8 / Pi
%31 = 0.6202450073495160557002423106