cum calculam limita cand x tinde catre pi/2 din( (1/cos patrat de x)- 1/(x-pi/2)la patrat) )

Dac? încerca?i s? scrie?i în Latex, promit c? v? r?spund.

Nu stiu sa scriu in latex...limita este diferenta celor doua fractii.

[Citat] cum calculam limita cand x tinde catre pi/2 din( (1/cos patrat de x)- 1/(x-pi/2)la patrat) )

O sa incerc eu in latex, cu atat mai mult cu cat lucrurile stau deja cat de cat mai sus. Codul urmator se intelege si se scrie cu mana mult mai repede decat din culegatoarele de simboluri ale editoarelor matematice cumparate sau libere:


Sa se studieze daca exista limita
% tot ce vine dupa asa ceva e comentariu
$$ % inceput de formula matematica in forma / stil "display" ~oblu-n mijloc
%
L =
\lim_{x \to \pi/2} % linia de subliniere _ introduce un indice
\left( % inceput de paranteza care se adapteaza la ce este in ea
\frac 1{\cos ^2 x}
-
\frac 1{(x - \pi/2) ^2}
\right) % sfarsit de paranteza care se adapteaza la ce este in ea
%
\ . % punct dupa un mic spatiu, asa vreau eu sa separ matematica de punctuatie.
$$ % gata cu matematica, la noi se trece de la roz ~ magenta la negru.
In cazul existentei sa se calculeze limita $L$.


Fara comentarii, acelasi cod este poate la fel de bun, dar numai pentru masina.

Sa se studieze daca exista limita
$$
L =
\lim_{x \to \pi/2}
\left(
\frac 1{\cos ^2 x}
-
\frac 1{(x - \pi/2) ^2}
\right)
\ .
$$%
In cazul existentei sa se calculeze limita $L$.


Mai am colegi care prefera:

Sa se studieze daca exista limita
$$
L = \lim_{x \to \pi/2}\left( \frac 1{\cos ^2 x} - \frac 1{(x - \pi/2) ^2}\right) \ .
$$%
In cazul existentei sa se calculeze limita $L$.


Ultimul cod imi da de exemplu:

Mai comentez pe tema de fata.

Dupa cum se vede, "complexitatea matematica" este incomparabil de alambicata in comparatie cu "complexitatea din LaTeX".
O afirmatie de forma "Nu pot in LaTeX" nu este rea vointa, dar nu este nici iesire in intampinare. Scriu aceste lucruri doar ca sa se vada ca este usor de iesit in intampinare si ca nu este "exagerat" sa se astepte de la o vreme linia respectiva in LaTeX.


Ca si in HTML, spatiile intermediare nu conteaza.
Editoarele de texte in care se culeg simboluri si apoi se adapteaza mai mult sau mai putin font-ul (tipul de familie tipografica) sunt depasite.
Ele fac valva pentru ca respecta principiul (ne)informatic:
WYSIWYG,
"what you see, is what you get",
cu alte cuvinte, cine pescuieste o litera si o pune in teren exact asa o vede si o are pana la sfarsit. (Indiferent de schimbarile de text ulterioare din randurile din fata si spate.)
Inteles asa, principiul WYSIWYG este bun pentru cei ce vor de exemplu sa creeze o pagina pe net o data pentru totdeauna batuta in cuie. Cei ce vor sa poata pasi cu lumea, de exemplu pentru secunda magica in care telefoanele se duc in internet cu rezolutie maxima si este nevoie doar de o conectare la skype cu un server local si cand inglobarea de reclama are alte moduri de inglobare si cand senzorii de pe telefoane pot misca pagina (de exemplu "scutura" inseamna "Cancel") vor folosi doar in unele parti acest principiu WYSIWYG. De exemplu in design de butoane.

Aceste "marcari" de stil sunt greu de adaptat, de exemplu daca vreau sa scriu un articol la o revista de literatura, care prefera Times Roman Slated 12 pentru cititori si toti autorii. Chinul este de a reedita in mare parte bucati de text in text (de font in font).

Pentru mine, viata este cel mai bun exemplu de schimbare a "siglelor".
Pe vremuri, "WYSIWYG" era un mod bun de orientare,
intre timp sigla se citeste "What You SeeK Is What You Get" si este un mod bun de pasit cu optimism in viata...

Acum, deoarece avem codul, avem si inceputul.
Mi-e muult mai usor sa ma apuc de lucru.
Prin simpla copiere si modificare linie cu linie avem...

Multumesc.M-am lamurit.