Autor |
Mesaj |
|
1.rombul abcd are ab=6 cm si m(adc)=120 grade.lungimea diagonalei bd este egala cu..cm
2.intr-o incapere sunt sapte copii.fiecare da mana o singura data cu fiecare din ceilalti copii.cate strangeri de mana au loc?
|
|
1.rombulestefacutdindouatriunghiuriechilaterale.Totab.
2.21
--- df (gauss)
|
|
[Citat] 1.rombul abcd are ab=6 cm si m(adc)=120 grade.lungimea diagonalei bd este egala cu..cm
|
Rombul ABCD are AB = 6 cm si m < (ADC) = 120 grade.
Lungimea diagonalei BD este egala cu ... cm.S-au strecurat unele greseli, din graba...
De aici rezulta (ne)graba rezolvarilor.
|
|
6.21
--- Doamne ajuta...
Petre
|
|
Intr-o înc?pere sunt 7 copii.
Fiecare copil d? mâna, o singur? dat?, cu fiecare din ceilal?i copii.
Câte strângeri de mân? au loc?
Fiecare copil strânge mâna celorlalti 6 copii.
S-ar putea spune ca au fost 7x6=42 de strangeri de mana.
Dar, fiecare strangere de mana a fost socotita de 2 ori. (De ce ?)
Atunci, vor fi 42:2 = 21 de strangeri de mana
|
|
La o clasa am prezentat si eu solutia de mai sus.
Trebuie sa recunosc ca jumatate din elevi mi-au acceptat solutia, iar ceilalti m-au considerat aerian. Din fericire, partea umana legata de vizitarea aceluiasi robot de macinat cafea si livrat in forma lichida m-a favorizat prin faptul ca un elev si-a spus deschis parerea, intreband ce inseamna a "numara" si cum am numarat "de doua ori". Toate incercarile de a-i clarifica problema cu numararea au condus spre urmatoarea solutie "fenomenologica":
7 jucatori de sah au terminat turneul. Ei stau aliniati cam asa
x x x x x x x .
Cel mai slab dintre ei, cel cel mai din dreapta, isi primeste lingura de lemn, da mana cu ceilalti 6 trecand pe la fiecare si paraseste sala. Raman
x x x x x x .
Cel mai slab dintre cei ramasi, cel cel mai din dreapta, da mana cu ceilalti 5 ramasi trecand pe la fiecare si paraseste sala. Raman
x x x x x .
Cel mai slab dintre cei ramasi, cel cel mai din dreapta, da mana cu ceilalti 4 ramasi trecand pe la fiecare si paraseste sala. Raman
x x x x .
Cel mai slab dintre cei ramasi, cel cel mai din dreapta, da mana cu ceilalti 3 ramasi trecand pe la fiecare si paraseste sala. Raman
x x x .
Cel mai slab dintre cei ramasi, cel cel mai din dreapta, da mana cu ceilalti 2 ramasi trecand pe la fiecare si paraseste sala. Raman
x x .
Cel mai slab dintre cei ramasi, cel cel mai din dreapta, da mana cu ceilalti 1 singurul jucator ramas trecand si paraseste sala. Ramane
x
care zambeste.
Cate strangeri de mana au fost?
6+5+4+3+2+1 .
(Am regretat destul de repede faptul ca am scris mai intai pe tabla 6+5+4+3+2+1+0.)
Sper ca devine clar ce inseamna didactica la nivel de putere de improvizare la fata locului. Eu joc sah (din clasa a V-a in tot felul de turnee), asa ca prima solutie pe care am prezentat-o dupa plangerea de neclaritate a fost cea cu tabelul tipic
*XXXXXX
X*XXXXX
XX*XXXX
XXX*XXX
XXXX*XX
XXXXX*X
XXXXXX*
si am vrut sa numar jumatate din X-uri...
Oamenii nu au acceptat. Dupa solutia cu 6+5+4+3+2+1 macar au inteles ce am vrut sa spun, dar simetria din
*XXXXXX
X*XXXXX
XX*XXXX
XXX*XXX
XXXX*XX
XXXXX*X
XXXXXX*
unde cele doua X-uri trebuie numarate o data tot a fost supusa la vot, daca este clara. Am avut sansa sa trec mai departe cu 80% pentru, 20% contra si nici un veto...
--- df (gauss)
|
|
[Citat] La o clasa am prezentat si eu solutia de mai sus.
Trebuie sa recunosc ca jumatate din elevi mi-au acceptat solutia, iar ceilalti m-au considerat aerian.
|
Copiii, pân? la întâlnirea cu o asemenea problem?, au avut parte de
acumularea unor informa?ii clare de (ne)matematic?. O simpl? tendin?? de
feed-before, din partea actorilor scenariului didactic (profesor, elevi), ar
limita intona?iile nu tocmai senine ale tendin?ei feed-back.
Trebuie l?sate întreb?rile s? vin? :
Cum limitam distorsiunea informatiei ?
Cum transmitem (recept?m) segmentele informa?iei?
Cum regl?m procesul de percep?ie a informa?iei?
Cum prelungim, prin continuitate, informa?ia ?
....................................................
|