Un mod de a argumenta este urmatorul (pentru a fi cat mai aproape de demonstratia de la scoala sau care macar ar fi trebuit sa fie data la scoala):
Presupunem (prin absurd) ca numarul dat, radical din 2009, este rational.
Atunci gasim o fractie M/N cu M,N numere naturale >0 ca reprezentarea a lui.
Fara sa restrangem generalitatea putem presupune ca fractia M/N e ireductibila.
Ridicand la patrat si amplificand cu numaratorul dam de egalitatea (din IN):
Deoarece 2009 se divide prin 41, numarul M^2 se divide prin 41.
Deoarece 41 divide produsul M.M, rezulta ca divide unul din factori, deci putem scrie
M = 41 m
cu un m natural convenabil. Revenim la celede mai sus, inlocuim M cu 41m si simplificam. Dam de:
Rezulta ca 41 divide 49.N.N, deci divide N (deoarece este prim cu 49).
Deci 41 divide atat M cat si N.
Obtinem o contradictie cu faptul ca M si N sunt prime intre ele (i.e. cu faptul ca fractia M/N este ireductibila).
Presupunerea facuta este falsa. Deci contrariul este adevarat.
De notat ca (ideea din) demonstratia de mai sus a fost cunoscuta inca din antichitate, ea a impregnat notiunea de numar rational pana in zilele noastre, a oferit un suport abstract "palpabil" pentru filozofia din antichitate, baza a filozofiei "apusene", indirect a gandirii geometrice din evul mediu renascentist (dupa cel intunecat ce a ras cu buretele tot ce se stia pe vremuri), iar mare parte din arta evului mediu este bazata pe constructii dezvoltate in acea vreme. Faptul ca numarul de aur (care are de-a face ceva cu radical din cinci) este construibil cu rigla si compasul, a intrigat pe cei din vremea antica atat de mult incat in matematica evului mediu prelungita chiar si pana acum, distinctia dintre numere algebrice si transcendente a devenit o "tema prelungita" pe aceeasi tema. Ea a dus din nou filozofia ceva mai departe sau in alta directie decat daca s-ar fi dus ea fara aceasta piatra de incercare.
Recomand incercarea de intelegere a irationalitatii lui radical din 2 (sau a lui radical din 5 sau a lui radical din 2009) ca un prim pas calitativ in gandirea matematica si a intelegerii spiritului european.
N.B. Grecii antici au preluat cunostiintele lor prin schimbul comercial cu fenicienii, care la randul lor se pare ca si-au adunat bruma de cunoastere de la egipteni.