(a) P(A) este multimea partilor lui A.
Facem operatiile alea nebune cu X si Y, submultimi ale lui A,
pai ramanem ``tot in A''.
(B) din definitie X-X e multimea vida.
(c) X-(nimic) e tot X
(d) clar, deoarece
X reunit cu Y este
Y reunit cu X
si
X intersectat cu Y este
Y intersectat cu X
(e) este in sfarsit un punct in care recomand un ``tabel'' de forma
care are urmatoarea
semnificatie:
Ne luam un element din P.
El poate sa fie sau nu in X. daca e in, scriem 1 in coloana lui X, daca nu, 0.
El poate sa fie sau nu in Y. daca e in, scriem 1 in coloana lui Y, daca nu, 0.
El poate sa fie sau nu in Z. daca e in, scriem 1 in coloana lui Z, daca nu, 0.
Sunt 2^3=8 cazuri in care se poate plasa un astfel de element.
Le-am listat pe linii. (Nu conteaza com se numeste elementul...)
O solutie completa inseamna ca UMPLEM COMPLET acest tabel,
astfel incat coloanele cu (X D Y) D Z si cu X D (Y D Z) sa fie complet,
din aproape in aproape (primii pasi i-am scris doar) calculate,
si ele sa coincida.
In ceea ce priveste operatiile cu elemente...
...se corespund:
intersectia:
cu operatia 00->0 , 10->0, 10->0, 11-> 1. Deci INMULTIREA! (in ZZ/2)
reuniunea:
cu operatia 00->0 , 10->1, 10->1, 11-> 1. Deci MAX! (in ZZ)
Delta (diferenta simetrica):
cu operatia 00->0 , 10->1, 10->1, 11-> 0. Deci ADUNAREA! (in ZZ/2)
(Informaticienii: XOR)
Sper ca toate chestiile despre multimi se reduc la calcule stupide cu 0 si 1 de acum...
De exemplu (X Delta Y)Delta Z
ca ``functie' definita pentru posibilitatile ijk din 000, 001, ..., 111
cu valori in 0,1
este
suma in ZZ/2, (i,j,k) -> i+j+k .
De aceea e si asociativa...
etc.
Bafta, dan.