Nu de pu?ine ori am auzit vorbindu-se despre o ?revolu?ie spiritual? româneasc??. Din nefericire, cei mai mul?i dintre cei care utilizeaz? aceast? sintagm? au în vedere nu un proiect de dezvoltare a laturii analitico-critice a culturii române ci un proiect de natur? autarhic?. Din nefericire, cei mai mul?i care folosesc acest? sintagm? au ca model nu culturile aferente societ??iilor deschise ?i nici teoreticeni ai societ??ii deschise cum ar fi Karl Popper, John Sturat Mill, Adrian Marino ci ?înv?t?turile? date de gânditorii români apar?inând dreptei extreme tradi?ionaliste din perioada interbelic?. Tot din nefericire, cei mai mul?i dintre cei care folosesc sintagma de mai sus concep no?iunea de ?spiritual? într-un sens îngust de tipul ?spiritual=religios? nu într-un sens larg care include, printre altele, ra?ionalul, filosoficul, ideaticul.
A?a cum reiese din citatul de mai jos, o excep?ie notabil? a constituit-o Adrian Marino:
"Cultura român?-?i acesta este pragul cel mai greu de trecut-va trebui s? fac? saltul în ordinea spiritului, de la imagine, simbol, mit la idee, teorie, sistem: de la concretul poetic, la abstrac?ia gândirii.
Suntem înc? prea <<lirici>>, prea <<poe?i>> în toate. ?i <<rezolv?m>> mult prea multe, înc? doar prin <<intui?ii>> ?i <<imagini>>. Avem nevoie de o nou? cultur?: mai teoretic?, mai sistematic?, mai <<rece>>, mai ra?ionalist?, mai p?truns? de spiritul critic, de luciditate, de un superior <<bun sim?>>.
Ira?ionalismul ?i misticismul au f?cut destule ravagii ?i la noi. Avem prea mul?i filosofi-mit, profe?i, egumeni mesianici (Constantin Noica, NicolaeSteinhardt, Petre ?u?ea, etc.)
Nu de <<sentimentul tragic al vie?ii>> (care ?i în occident este o raritate) avem nevoie ci de sentimentul crea?iei durabile în orice domeniu: al lucrului bine f?cut, al responsabilit??ii, al seriozit??ii ?i onestit??ii, al comportamentului consecvent, al refuzului odioasei improviza?ii. Idealuri "minore" vor spune unii mistici exalta?i.
Sunt idealuri majore pentru un popor care le-a cultivat înc? prea pu?in.
Aceasta ar putea fi o adev?rat? <<revolu?ie spiritual? româneasc?>>. Ar putea fi cândva..."
Personal cred c? este de datoria intelectualilor români cu vederi liberale (termenul fiind aici folosit în sens cultural) s? contribuie la realizarea proiectului început de Adrian Marino.
Printre condi?iile necesare pentru realizarea acestui proiect se num?r? preferin?a pentru idei inedite spuse cu ajutorul cuvintelor obi?nuite în locul glorific?rii locurilor comune cu ajutorul unor metafore sfor?itoare. Altfel spus, va trebui s? înlocuim preferin?a pentru sintagme de tipul ?uite ce frumos vorbe?te? cu preferin?a pentru sintagme de tipul ?uite ce idei ineteresante spune? ?i cu sintagme de tipul ?uite din ce unghi abordeaz? problema, nu m-am gândit?-deci va trebui s? punem accentul mai mult pe con?inutul ideatic decât pe artificile estetice de exprimare.
O alt? condi?ie necesar? pentru ducerea la bun sfâr?it a proiectului realizat de Adrian Marino este dat? de stimularea gândirii analitice critice ?i libere de c?tre ?coal? ?i de c?tre mass-media. Din nefericire nici ?coala ?i nici mass-media nu încurajeaz? gândirea analitic? critic? ?i liber?. Dovezi în acest sens sunt date de faptul c? atât în mass-media româneasc? cât ?i în ?coal?, fenomenul religios este abordat în mod (quasi)unilateral adic? din perspectiv? (quasi)exclusiv confesional? când de fapt fenomenul religios poate fi abordat la liber din diverse unghiuri (sociologic, filosofic, politologic etc).
În ceea ce prive?te mass-media, a se vedea diferen?a dintre abordarea la liber a fenomenului religios la posturi cum ar fi Rfi, TV5, National Geographic unde sunt date atât p?rerile scepticilor cât ?i ale credincio?ilor iar comentatorul este neutru atât în ceea ce prive?te tonul cât ?i î ceea ce prive?te con?inutul celor afirmate ?i modul cum este abordat fenomenul religios în mass-media româneasc? unde sunt date (apropae) numai p?rerile credincio?ilor iar comentatorul ?i/sau moderatorul este v?dit partizan adoptând un ton pompos-solemn ?i aruncând cu superlative. De asemenea a se vedea faptul c? filosofii apar?inând dreptei extreme tradi?ionaliste sunt mult mai des invoca?i în mass-media româneasc? decât filosofii apar?inând gândirii analitice.
În ceea ce prive?te ?coala de remarcat faptul c? cei mai mul?i elevi nu fac pe parcursul a doisprezece ani niciun an de sociologie, niciun an de drept, niciun an de politologie-unde ar putea fi forma?i în sensul discu?ilor analitico-critice la liber despre idei , un singur an de filosofie în timp ce religie predat? în spirit confesional-unde sunt forma?i în spiritul ideilor primite de-a gat- fac an de an.
Închei cu speran?a c? atât mass-media româneasc? cât ?i scoala româneasc? se vor reforma astfel încât s? favorizeze formarea de spirite analitice care s? contribuie la dezvoltarea laturii anlitice a culturii române ?i la realizarea revolu?iei spirituale române?ti în spiritul citatului dat din Adrian Marino. Nu de ?omul ontologic? avem nevoie ci de omul logic.
Access general
Conţine mesaje necitite
