Într-un stat laic modern exist? o separare clar? între sfera public? ?i sfera privat?. Aceast? separare implic? la rândul ei existen?a unei sepa?ri între no?iunea de cet??enie (care ?ine de sfera public?) pe de-o parte ?i no?iunile de etnie ?i de aprtenen?? confesional?/atitudinea fa?? de fenomenul religios (care ?in de sfera privat?) pe de alt? parte. Punctul de vedere laic recuno?te faptul c? cineva are aceea?i valoare spiritual? indiferent dac? este adept al religiei X, adept al religiei Y, agnostic sau ateu. Men?ionez c? din punct de vedere laic termenul de ?spiritual? este definit într-un sens larg care include, printre altele , ra?ionalul, filosoficul,ideaticul în opozi?ie cu viziunea îngust? conform c?reia "spiritual=religios". În consecin??, într-o societate modern?, laic? ?i civilizat? atitudinea cuiva fa?? de fenomenul religios (fie aceasta teist? sau non-teist?) nu este o chestiune ce ?ine de educa?ie ci o chestiune ce ?ine de op?iune. De aceea într-o astfel de societate ?coala nu trebuie s? favorizeze prin intermediul programelor nici men?inerea aderen?ei elevului la religia X, nici convertirea elevului de la religia X la religia Y ?i nici invers, nici convertirea elvului din ateu în credincios ?i nici invers. Pe de alt? parte într-o astfel de societate punctele de vedere al religie X (indiferent dac? aceast? religie este majoritar? sau minoritar?) trebuie prezntate prin intermediul ?colii ca ni?te puncte de vedere, nu ca ni?te adev?ruri absolute. Având în vedere cele de mai sus ar trebui ca fenomenul religios s? fie abordat la liber cu opinii pro ?i contra ?i din diverse unghiuri (politologic, filosofic, sociologic etc) nu din punct de vedere (quasi)exclusiv confesional a?a cum din nefericire se întâmpl? în înv???mântul preuniversitar românesc. De asemenea fiecare elev trebuie s? beneficieze de o abordare liber? ?i echidistant? a diverselor atitudini fa?? de fenomenul religios (din perspectiva religiei X, a religiei Y, din perspectiv? ateist? etc) indiferent de atitudinea fa?? de fenomenul religios ( adept al religiei X, adept al religiei Y, ateu )pe care o are elevul respectiv la un moment dat iar opiniile ?i argumentele în favoarea unei atitudini sau ale alteia fa?? de fenomenul religios s? poat? fi auzite de c?tre elevi din gura digver?ilor adep?i ai diverselor atitudini. În aceasta const? adev?rata abordare la liber a fenomenului religios. ?Diversitatea? dat? de mai multe variante de abord?ri(quasi)monolitice în func?ie de atitudinea fa?? de fenomenul religios pe care o are fie care elev la un moment dat este o fals? diversitate nereprezntând altceva decât existen?a mai multor variante monolitice de abordare. Faptul c? fiecare elev beneficiaz? de o abordare la liber a fenomenului religios favorizeaz? gândirea critic? liber? ?i analitic? precum ?i preferin?a elevului pentru argumentele ra?ional critice în detrimentul ?argumentelor? de factur? dogmatic? de tipul ?argumentul majorit??ii? ?i/sau ?argumentul autorit??ii? Abordarea monolitic? a fenomenului religios în func?ie de orientarea pe care o are elevul al un moment dat favorizeaz? dimpotriv? îndoctrinarea ?i primirea de-a gata a ideilor. Având în vedere cele de mai sus consider c? nu ar trebui s? se dezbat? despre ?predarea religiei în ?coal?? ci despre ?abordarea fenomenului religios în ?coal??. Este o diferen?? aparent doar de nuan?? dar care schimb? perspectiva în mod esen?ial. Din nefericire, în România fenomenul religios nu este abordat la liber iar ?diversificarea? const? nu în posibilitatea fiec?rui elev de a beneficia de o abordare la liber ?i variat? a fenomenului religios ci doar în posibilitatea de a alege abordarea monolitic? a fenomenului religios sau de a nu a alege niciuna. De ce oare posibilitatea de alegere a unei abord?ri la liber a fenomenului religios ( din punct de vedere sociologic, politologic, filosofic) nu exist? pentru cei mai mul?i elevi ? Cum este posibil ca pe parcursul a doisprezece ani cei mai mul?i elevi s? nu fac? niciun an de politologie, niciun an de sociologie, niciun an de drept, doar un an de filosofie-domenii unde se discut? la liber despre diverse idei-în schimb s? aib? parte de religie predat? în mod (quasi)monolitic din punct de vedere (quasi)exclusiv confesional timp de doisprezce ani ? Pe de alt? parte, într-o societate deschis? ?i civilizat?, niciun curent , fie acesta politic, religios (nimic special), filosofic sau de alt? natur? nu de?ine monopolul asupra moralei. Într-o societate deschis? ?i civilizat? morala este o rezultant? a diverselor curente politice, filosofice, religioase sau de alt? natur?. De asemenea, într-o astfel de societate morala este perfectibil? iar criteriile care fac ca norme noi s? intre sau nu în vigoare sunt de natur? empiric? nefiind legate de corectitudinea din punct de vedere teologic în raport cu religia X sau cu religia Y. Având în vedere cele de mai sus, propun înlocuirea pred?rii religiei în mod confesional cu predarea unei materii numit? ?etic??. Propun ca parti?ionarea programei pentru aceast? materie s? fie realizat? pe capitole în baza principalelor probleme de natur? etic?/moral? ale omenirii iar în cadrul fiec?rui capitol punctul de vedere cre?tin s? fie preznt ca un punct de vedere (al?turi de punctele de vedere ale altor curente politce, religioase-nimic special-, filosofice sau de alt? natur?) nu ca un adev?r absolut.